Tihnã. Moderaţie. 2 x cafele. Blonda de joi. Dieta.
Dieta& chixul.
Aluziile& la 11 z.& la o s.. 2 x vremea. Ed..
Black—ul alimentat de folk. Nu numai Bathory sau Burzum—ci şi mici maeştri cvasinecunoscuţi, ca Bornholm, autori de giuvaieruri black.
Bornholm amintesc, însã, întrucâtva, şi de Elffor, Suicide C., chiar C. Forest.
Genuri. Dieta. Cf. vin.. Ritm. Vârsta. Vremea. Localul. PF.
Eu simpatizez, e adevãrat, cu neopãgânismul nordic—fãrã a fi, însã, unul de—al lor; ideologic, prefer black—ul pãgân, aceluia satanist—deşi intersecţii existã.
Gestionare, ieri (dum.).
Bucur. Numele …. Cafele. Muzicã. Londoneza. La 12 z.. Deviza. Noul. Ziarele. Ziarul, azi.
Nemulţumitoarea disjungere completã a fantasticului fabulos şi a goticului de ocultism.
Ziarul, azi. Ed.. Atena. Deschiderea.
La 4 s..
Pasiunea. Deviza. Evreul, cr.. Ziarul, azi. Baladele. Cina—la 5 s.. Autori …. Tarabe. Hârtia …. Carnetul mic& biletele, sb.. Cf. vin..
Rapiditatea.
Ionela. Bucur. Numele …. Cursul. Medicii ….
Iluzii.
Ionela, cf. sb.. Ionela, azi. Policierul recomandat. Mintea, la 5 z..
Crezul literar—Rozanov, Bloy, nemţii. Diacronicul. Autenticitatea. Erotismul. Gestul lovinescian. Gradarea. Mâncare. Abdicarea de la raţionalitate, etc..
Imnurile glam. Power—ul. Combox—ul. Scuarul: glam. Apetenţa, chimia sonorã.
Ortopedul neinteresat. Femeile, azi (luni). Prezentarea elipticã. Ziarul, azi. Atena. Noul.
Vârsta. Apatia. Demoralizarea.
Policierurilor engleze citite acum patru ani le—am uitat pânã şi numele—vols. celor douã autoare.
La 5 z.. Mi.—vin., trei seri. Cf. vin.. Anticipaţia& goticul. 2 x ed.. Cf. azi. Hârtia …. Atingerea. Ionela. Bucur. Cursul. Numele …. Medicii. Ionela, cf. sb.. Cinã …. Ionela, azi. Cursul. Bucur.
Privirea mordace—muşcãtoare—se referã, de fapt, la cuvânt—şi e cam impropriu, vorbind despre un aproape nevãzãtor. E vorba despre satirã, întrebuinţarea satirei.
Inegalitatea—e remarcatã şi când scrie despre Dna. Peters (‘Al şaptelea pãcãtos’)—scriind despre Carriger, amintise şi policierurile ‘Peabody’.
Douã vols./l..
Atena. Karenina. 2 x policieruri. 9 vols.. La 6 vols..
Genuri. Dieta. A cizela.
Stângãcia oaspeţilor londonezei.
Poşeta. Tarabe. La 3 s.. 9+ 10 z..
Divergenţele critice pot fi descoperite şi cu încântare—nu numai cu nedumerire—aerian—tiparul aerienilor—ifose. Savoarea ascunsã—sau manifestã—a originalitãţii—deschiderea. Privarea. Prigoana. Indiscutabilul. Strepeziţii stimaţi.
Genuri. Elena, azi. 2 x policieruri. Umorul. 9 vols.. Autori …. Anticipaţia. Cf. vin.. Cafele. Ionela. Hârtia …. Cf. vin.& azi.
Card despre experienţa citirii ‘Atlasului de smarald’—plonjarea—are şi un cuvânt interesant despre ‘Potter’, evoluţia—când vine vorba despre citit, e unul dintre grãbiţi—trãsãturã americanã (modernã), crede el—dar are lucruri foarte interesante, paradoxale prin originalitate, despre ‘Crusoe’—dar e dezamãgitor cã pare sã prefere sã asculte romanele—nu reţine numele neeuropene—McDevitt. Discutabilul. Enumerã cinci filme ale fraţilor Coen—care mie nu—mi mai plac de mult ….
Generalizarea grãbitã, falsã—confuzia.
Nu numai posterul—ci, mai ales, recomandarea americanului anglofil …, uitatã între timp.
Ierarhia. Localul. Cantinã. Ionela. Elena, azi. Vremea. Vârsta. Genuri. Trei seri. Valul. Tarabe.
Postere. Imaginea. Erotismul. Balastul. Scuarul …, cf. sb..
Literatura nu se discutã la întâmplare, haotic, cu primul venit; interlocutorii trebuie aleşi.
Unelte analitice.
Mâncare. Ierarhia. Vârsta. ’90. Londoneze. Ionela, cf. sb.. Femeia aparte. Cursul. Genuri. Elena, azi. Cizelarea. Dieta. Pasiunea.
Dieta vrutã.
Localul. Banii, cf. sb.. Şicul vrut. Genuri. Siglã.
Cinefilia intenţionatã, nu realizatã.
O precondiţie a utilitãţii criticii e înrudirea.
Care scoţian—al romanelor, al eseurilor, etc..
Critica presupune, însã, curajul de a fi tu însuţi.
Rezultatul primei lecturi nu pot fi decât nişte ipoteze—nu aşa se poate discuta o carte. Iar scopul nu e ajungerea la un consens.
Orã—20’—25’—45’. Dana, azi. Apatia. Vârsta.
Cântece. Evreul canadez, ≠. Death. Progresiv. Poşeta. Gestul adultei. ’90. Vlaga. Gestul. Ca Roşu …–4 x …–HM, MT, Updike, McE.—evreul—pasiunea. Gustãri. La 3 l.. Card, ½, noul …. Şarada, turã. Biletul de azi. Hârtia …& umorul. Ed.. Umorul. Bucur. Cursul. Numele …. Iluzii. Decizia. Foamea. Adresarea, ieri. cauza apatiei.
La 4 l.. Copila de marţi. Adulta de joi.
Siglã. Disonanţã. Sunetul. HM.
’90. Orã, azi. Tel.. Dana, azi. Şarada turei. Prânzul.
Anca. Fenotipul. Eleve. Copila de marţi. Poşeta.
Femeia aparte.
Ritm.
Aer.
La 3 s.. Ed.. Aer. Bucur. Progresivul. Delãsarea. Ritm. Balada. Localul. Eseuri. Anca. Eleve. Dana, azi. Ritm. Femeile. Rãstãlmãciri, dublinezul, impropriu. Eleve. Anca.
Genuri. Elena. Cântece. Trupe. Ritm. 2 x ed..
Femeile.
Ritm.
Localul. Azi& sb.. Formatul, azi. Derapajele subliniate …. Ieri, carnetul …& . Deviza. Cinã. Ed.. Bibl.. Localul. Cântece. Trupe. La 3 s.. Ed.. Orã. Puiul& cafele. Poşeta. 2 x cafele. Bucur. Ionela. Balastul. Dana, azi. Ritm.
Altitudinea. A., viteza. Disonanţe—siglã—cizelarea—ceea ce nu sunã cum vreau.
Dana, azi. Ritm. Ieri, localul, londoneza, 2 x ed.. A scâlcia. Eseuri. Eleve. 2 x romane. Jaloane. NECT—
Ceea ce, de fapt, displace fiindcã e neconvingãtor. Originalitatea. Vocea proprie. Radicalismul lovinescian& nevoia afirmãrii.
Eseurile dublinezului sunt însãilãri arbitrare, asocieri forţate, corelãri irelevante—şi semidocte.
Brin, despre Grisham şi Crichton.
Brin are o cozerie interesantã, în care laudã inteligenţa câtorva romancieri şi scenarişti—
Formatul dezlânat al lui Brin, însãilarea—şi vulgaritatea.
5+ 3 cântece.
4+ 2 romane.
Despre bazaruri, vacanţe, magazine, pizza. Gãrzile.
H., londoneza, francezii,
Trad.—romanul, ed.& mailul&
Biletul de azi (mi.)& formatul, azi& jurnalul ĕ, azi.
Mi.—câteva înghiţituri de cola& o bomboanã& 1/3 de covrig& nişte pepsi& 1 ½ biscuiţi.
Curiozitãţi—plachete—editoare—semiprofesionism—gazetãria—francezii.
Excluderea, temerarã, a conotaţiilor—care precizeazã sensul, îl întregesc şi lãmuresc.
Secvenţa& 3 romane.
Gustarea intensã—azi, joi, covrigul şi cafeaua. Stilul. Joi seara, înfometat, mi—am amintit boscorodelile lihnitului F. M. despre mâncarea gratuitã de la cantinã—aspectul acesteia—realizând, subit, cu cât le sunt preferabil acestor neandertalieni. Mâncare de la cantinã pe care famelicul a înfulecat—o, dealtfel, fãrã preget. Dar numai dupã ce, mai întâi, a ocãrât—o—recunosc tiparul dominatorului cvasipsihiatru—trufia îngãlatã a cretinului vanitos.
Francezii& tempo& semiprofesionismul& gazetãria& editoarea.
Morton, Muir, imagini, rezonanţe, sentiment.
Dublinezul, cel puţin, trebuie sã publice câte un eseu lunar, e nevoit sã posteze, lunar, ceva în chip de eseu, ceva care sã serveascã drept eseu.
Lexicul.
Setea, la 4 s.. Smântâna, joi seara, la 3 s.. Cinã …, la 16 z.. Gustãri, la B.. Autori …. Marţi, banii, gestul. Mi., cardul& batoane. Joi, gogoşi. Vin.& dum.& marţi—pâine. Ieri& azi. Luni, cafele.
Prieteni. Femeia aparte. Vin.& luni—cafele. Momente. Vin., vulvã. Marţi, Dana. Luni, cafele. Momente. Cedarea. Policierul recomandat. Ed., la 3 s..
Surogatele. Bloggerii. Limitãri. Londoneza. Albume. Ritm. Bloggerii, cf. marţi, excedarea. Adulte& extaz& naturaleţea. Mintea. ≠. Muchii. Lezant. Privirea copilei roşcate. Îmbierea. Substr.. Fantasme. 2 x 5 vols.. Intenţii, estimarea. Vrut. Tel..
Gustãrile de luni.
La 3 l.. Colegele, scuarul. 2 x romane. Consum …. 2 x 5 vols.. La 4 l..
2 x cantinã.
Ştrudele. Hotdog. Caşcaval. Melci …. Ficat. Choco ….
Lunea gustãrilor. Lunea femeilor& gestul. Poşeta. Tel.. Tel. de vin.. Iluzii.
Disonanţã& excedarea, trierea, grilã& ieri, rânã, factori, tehui. Cursul. Vrut. Poşeta. Puiul …& joia.
La 6 l.. Filme …. Malul. Ciorbele, la 31 de ani. La 4 l.. Zâmbetul reflectat. La 3 l.. Cinã, la 5 s..
Caş. Harbuz. Asiaticii. Salate. Zacuscã. Şuncã. Cârnaţii. Castraveţi. Ciorbele. Pui. Gustãri. Smântâna vrutã, la 3 ½ l.. Puiul ….
La 6 s.. Ed., etc., autori …, banii& gogoşi, gustarea picantã, cantinã. Setea. Setea uitatã. 2 x 5 vols.. 2 x ed.. 2 x romane.
Inteligenţa existã, dar nu e suveranã. Mãsura naivitãţii şi a credulitãţii, nu a inteligenţei—ca facultate de a mânui, şi nu de a dibui, selecta.
Realitatea contrazice închipuirile. În cazul meu, solitudinii i se adaugã imaginaţia—facultatea de a imagina.
Catalogul& vrafuri& bibl..
Omul se închipuie, se imagineazã nefericit.
Cusurgiul pare a fi un profet fals.
Pentru anglofoni, pesimismul e un impediment estetic, provoacã o obiecţie de ordin estetic.
Vremea când dârdâiam şi telefonam ….
Dezmãţul teatrologului englez. Nevestele lui.
Istoria doctrinalã a Bisericii e o istorie a imperfecţiunilor, a compromisurilor tactice, etc., şi o lecţie; Vaticanul II e singurul Sinod majoritar apusean care sã le semene, mãcar întrucâtva, celor antice—tocmai prin lucrarea în spirit practic, gãsirea de soluţii pentru a reuni cumva facţiunile. Unele Sinoade antice au fost istoria unor compromisuri, a spiritului practic, a realismului eclezial. Triumfalismul ecleziologiei nerealiste, bombastice, exagerate.
Mormonii şi trãirea, prevalarea de trãire—petiţia.
Istoria receptãrii—şi, mai ales, a primirii, a întâmpinãrii unei opere e istoria irelevanţei.
Istoria cititului, biografia de cititor, trebuie sã fie istoria fericirii—ceva ineluctabil personal —cu înrudiri, cu asemãnãri parţiale. Partea de adevãr& crusta de inadecvare, sunetul impropriu.
Am pãrãsit vacarmul blogurilor—cotcodãceala, gãgãiala, larma smintitã, rãtãcirea, gregaritatea, spiritul de turmã mulţumit sã adulmece consensul, fãrã a îi ghici zãdãrnicia.
Anca. Farmecul armoniei lejere, muzicalitatea, polisemia, siglã, poezia, tihnã. Partea de adevãr. Urmã, ranã, ipotezã. Frigul& tel.. Analiza, resorturile. Cedare, joc.
Teologia, literatura religioasã creştine pot fi citite ca teologia pãgânilor clasici, sau ca scripturile asiatice. Îi putem citi şi pe creştini la fel ca pe platonicienii greci, etc., cu acelaşi interes—şi aceeaşi mizã intelectualã—cu o detaşare care nu poate fi decât în avantajul priceperii—ideea lui Tresmontant, exegeza neutrã.
Secretul originalitãţii trãirii—ceea ce diferenţiazã—Montaigne, londoneza, cusurgiul (acreala).
Existã numai douã modalitãţi fundamentale de a scrie—fãrã rabat, în limpezime—şi fãcând rabat, cedând erorii, etc..
Bunã parte din scrisul despre literaturã înseamnã analizã psihologicã, autocunoaştere, depinde de perspicacitatea acesteia, e tributarã analizei psihologice adâncite, distincţiilor analizei morale, etc. —caracterizarea trãirilor, etc.. Interesul experienţei literare în criticã e dat de posibila înrudire—i—ar putea folosi altcuiva cu experienţe similare.
Realismul, cârpãceala, raţionalitatea. Crusoe, reînvãţarea, cf. lui Card, repetarea.
Chalion. Cinemaul lui Card. Experienţe. La 15 z., tonus, cr..
Experienţa citirii lui Poe, în ’90, la 12 ani.
Nu numai Poe.
Serile de marţi.
Atenuarea, cauzã.
‘… şi le recitesc adesea …’.
Cinema, pizza vrutã, cr., mişcarea, cãrţile la care recurgi, nearb., ce simt, autotr., impus, silnic. Cãrţi la care sã recurgi, cãrţile la care se poate recurge—mişcarea, duhul, neformal, cr.. Nu e o corvoadã, nici o rutinã, ceva impus, silnic, forţat, nedorit.
Rãdãcina. Conştientizarea.
Capitulãri.
Temperarea familialã crudã şi nedreaptã, ipocrizia îngrijorãrii afectate—fãţãrnicia—intenţia rea, cocleala, lipsa de simpatie, aversiunea clocitã.
Cusurgiul. Evreul. Ritm. Torpoare. Tel.& examene& salariu& petrecere, mâncare, whisky, vin, gustãri, cantinã, reduceri, patiseria, cina cedatã, gãrzi, patiserie stradalã. Tel., azi. Orã. Cusurgiul. Evreul.
Rãdãcina. Consum. Cusurgiul. Evreul. Lapidaritatea. Jurnale. Tel.. Cina. Patiseria. Gustãri. Divulgarea.
Experienţa altuia nu o poate substitui pe cea directã, proprie; aşadar, ceea ce cãutãm la un critic, dincolo de înrudire, e o lume literarã, citindu—l ocazionând reflecţii, remarci, posibilitãţi ale exprimãrii, nuanţarea analizei, stilul însuşi, tonusul, bonomia, vioiciunea, etc.. Rezultatul literar—şi afectiv—nu verdictul ca atare, care rãmâne de relevanţã individualã, depinzând de imponderabile—sau chiar determinabile—individuale, ineluctabil personale.
Ca despre Dna. Heyer. Evreica. Raftul. ‘Magnoliile …’ şi Card.
Mann& ‘Arcul …’.
Arta e analizabilul, divertismentul e menţionabilul. ≠. Piese. Inefabilul. Analize, nu psihologie. Divertismentul îl menţionez.
Consum, cf. azi. Vrafurile. Tel.. Cafele, azi. Discontinuitãţi. Londoneza. Bloggerii. Siglã. Mâncare. La 8 z.. La 15 z., vlaga. Inefabilul, circumscrierea experienţei. Gr.& londoneza. Sus. Hipotermia.
Libertinii interbelici—însã era un libertinaj pasional, neoromantic, abisal, nu acela iluminist.
Heston, Willis, Lancaster. Postbelicii, carurã. Formã. Vlaga.
Azi, luni, despre bilete, ‘Spartacus’ şi ‘Liceenii’, confuzia. Douã confuzii—apa tonicã, gustul& ‘Liceenii’, protagonistul.
Arta de nota 7—sofismul exagerãrii. Dacã ceva e de nota 7, nu înseamnã cã e inexistent ca artã. Testul, ’97, romanul, dicţ..
Coupland& Butor. Postbelicii.
Interesul pentru legende e dublat de lipsa completã de orice interes pentru lumea medievalã. Legendã, disjunsã de recuzita medievalã.
Ce înţelege prin ‘luciditate’. În al doilea rând, cã tocmai luciditatea nu e ceea ce i—am atribui ideologului controversat, mult mai la dreapta, cel puţin relativ, în conjunctura lui, decât precursorul englez. Vreau sã arãt cã englezul fusese un liberal.
Probabil cã romancierul vrusese sã spunã cã americanul era mai didactic, mai şcolãresc, mai nepretenţios, într—un stil mai popular.
Axarea exclusivã a cãtorva cititori pe stilul, limbajul literaturii de gen de azi—de unde, disconfortul pe care li—l dã stilul englez de acum un veac—afectarea etc.. Li se pare afectat, forţat, fiindcã sunt obişnuiţi numai cu resursele expresiei literare actuale. Ei nu realizeazã cã asta e o limitare a lor.
Kay vorbeşte despre raportul dintre legende, impropriu numite ‘mituri’—fiindcã nu asta sunt, ci legende, şi condiţia umanã—Orfeu. Eu folosesc terminologia învãţatã—basm, legendã, mit, gradarea.
Marţi dim.—Slade, Twisted S., Quiet R., Rainbow, Ozzy şi Lita, Britny F., Poison, Marillion (care seamãnã cu … U2!), Lynyrd …, Motörhead, Dio, AC/DC, Judas P.—şi, de la 4 dim., cafele; ‘Slade’ îmi aminteşte de rolul lui Pacino.
Ambele coveruri Slade. Trupe. La 10 z.: trupe. Risipa& becul. Ceea ce e mut. A descâlci. Cafele& muzicã—acum, cã ….
A înregistra numai semnificativul, relevantul, nu zgura.
Sensibilitatea cuiva, distinsã ori nu, nu poate fi universalã, pretenţia la universalitate e nefondatã.
Genealogii.
Fusesem tentat sã confund Rainbow cu Whitesnake, dar nu sã îmi displacã Whitesnake. Scuarul, medalionul, întâia genealogie.
2 x vin.—dim., vremea& simianul, etc..
Banii& bonuri. Mintea. Inteligenţã& mâncare. Gãrzi. Cântece, snopi. Gustarea. Drajeuri muzicale.
Policierul recomandat.
Simianul, vin.. 2 x vin.. La 3 z.. Goticul. Invidia. Şatena& simianul.
Protestantismul instinctiv. Teologia fãrã superstiţie, fãrã trãiri superstiţioase. Coleridge. Sf. Pavel recomanda maturitatea, nu încuraja credulitatea, etc., şi nu o gira ….
Ceea ce e fãcut în silã.
Paleta lui Yngwie—unsprezece cântece—balade& hituri& hard—blues& speed& doom [sic!]; mã gândesc şi la Vai, virtuozitatea, admiratorii, Metallica.
Ocazia discontinuitãţii—urmarea mustrãrii din Ajun—alte trei întrevederi—patru împrejurãri —sb., luni, joi, ieri (luni).
Predica Lui Iisus apare ca o confirmare, girare, încuviinţare a unor comportamente preexistente, dar neînţelese îndeobşte, ca reabilitare a lor—însã şi ca revizuire necesarã a mozaismului, a ceea ce fusese sau ajunsese Legea mozaicã—îngustimile, legalismul, etc., ceea ce trebuia corectat, se cerea desãvârşit—imperfecţiunile cereau o revizuire, adusã de Iisus. El ştie cã virtutea exista în lume şi independent de predica Lui—sutaşul, etc..
Eseuri 