A comunica nu atât aprecieri, cât senzaţii, trãiri de muzicã, impresii muzicale, natura şi caracteristica trãirilor, semnificaţia experienţei.
Cel care se descurajeazã, abia aşteaptã sã fie descurajat.
Binele existã, dar nu trebuie înţeles magic, nici nu are o sursã magicã—nu existã o girare magicã a binelui.
Simfonia, formã supremã, ‘Ulise’, simfonicul, însumarea de forţe.
Despre o pag. din ….
Dum. seara—citit, de la 11 ¼–dupã tocirea minuţioasã a cântecului descoperit, scâlcierea muzicalã ….
Alemany—H.& Lotar—catolicul Watson—articole—carnetul 4—delãsarea şi hiatul, slinul.
Severitatea nu înseamnã dreptatea; a se pronunţa cu severitate nu înseamnã a se pronunţa cu dreptate—mã gândeam la protestantul Ricoeur, rãspântie a curentelor principale ale gândirii sc. XX. Uneori, era nedrept.
Nu muzica, ci numele trupelor—li se pãreau afectate. Exemplele se refereau la nume, nu la ceea ce cântau respectivii.
A intitula articolul despre Alemany cu unul din versetele malezei, din Psalmi.
Marţi, dupã 8 ½ seara, metal industrial; de la 8 ¾ seara—cafele.
Marţi, şase cafele (niciuna în ajun).
Mai degrabã cititul, decât literatura.
Etnografia nu trebuie confundatã cu psihologia—nici amalgamatã cu ea.
Ca autor care discutã Panduro, Alemany.
Curiozitatea, firescul, lugubrul.
Principiul alternãrii—cf. dum..
Muzica vie, puţinul rock, ici şi colo, care e muzicã vie—faţã de acela care e numai sfacele, tern, anost.
Ei vãd în eseisticã numai o determinare neştiinţificã, laxã, mai vagã.
Simmel a fost mai interesat sã—l situeze, sã—l explice pe Nietzsche, decât sã—l urmeze sau emuleze; aşa se face cã interpretãrile lui nietzscheene, paginile, cursurile, sunt ale istoricului filozofiei —nu ale vreunui nietzschean timpuriu, nu ale unui gânditor la rândul sãu nietzschean, cum ar fi fost de aşteptat. Dar Simmel se revendica de la nişte autori—şi s—ar fi recunoscut kantian, ori goethean. Nu ştiu dacã existã interviuri cu profesorul acesta.
Important e cã gândirea lui n—a rãmas numai una criticã, ci a trecut la
Catolicul Watson—interesat sã analizeze, nu sã încuviinţeze—sau sã dezaprobe. Deprinderi filozofice. Direcţia analiticã a gândirii mele.
Relaţia neprofesionalã, inefabilul—Radu P. şi Croce.
Mintea neokantianã, precizia, analize.
Joi, fiind aniversarea E., am celebrat cu un ştrudel cu pui, douã brânzoaice, peste ½ kg. budincã, şi mai multe cafele—înainte de 2, dupã 8 seara ….
Am început sã resping mult din rock—ul extrem, din cauza impresiei distincte de lipsã de viaţã pe care mi—o dã.
H. mi—a inspirat, şi îmi inspirã, scrisul despre muzicã. Iar gândul albumelor îl am de la evreul canadez.
Muzica fãcutã pentru a o asculta o singurã datã.
Slinul singurãtãţii. Conştientizarea târzie.
ISTORIA BLOGURILOR MELE. Din şapte bloguri, trei sunt sigilate—unul e nefolosit (întâiul scuar)—trei sunt active—al doilea, al şaselea şi al şaptelea. Ambele forumuri au dispãrut.
Sexualitatea trãitã într—o formã inferioarã, nedemnã, surogatul. Sexualitatea e, o vreme—vreme care corespunde apogeului biologic uman—ineluctabilã.
Dezinteresarea temporarã de muzicã.
JG, A., FMD, VN, AP, MP, GM, PZ, LNT, ≠.
Gestul lovinescian.
0+ 3+ 1+ 2+ 3 cafele. Marţi— ½ joi& seara de joi, 3 x vin.,
Sapienţialitatea creştinã. Nestorianismul. Umanitatea. Imparţialitatea—franciscanul şi rãspunsul Romei—moderniştii, confruntarea—Sf. Oficiu, condamnãrile—Cardinalul, rãzboiul.
Bally era cu numai opt ani mai tânãr decât Saussure—dar i—a supravieţuit vreo 34 de ani—trãind 82 de ani—faţã de numai 56, ai pionierului.
Todorov, cr.& Piaget& utilitatea& risipã& biomorfologul. Capodopera. Socialiştii. La 24 de ani.
Transmiterea senzorialitãţii în datele ei afective, nu fizice. Existã un corelat afectiv conotabil.
Sb. seara, formatul pentru muzicã nu mi s—a mai pãrut o idee bunã—nu l—am mai crezut necesar, nici util.
Corespunzând unor tipare, arhaice, de privare afectivã, unor condiţionãri strãvechi, cu reflexe de autoprotecţie, şi defetismul aferent. Tipare strãvechi de privare afectivã.
Am crescut înconjurat de o umanitate neisprãvitã, etc..
Acolo unde scrie cã e ‘sugerat în mod confuz’, se putea spune şi ‘în mod vag’, sau discret ….
Trãsãtura neplãcutã a bedefilului francez, brutalitatea, brutalitatea nevroticã, ceea ce sugereazã abstragerea demenţei, trãsãtura colţuroasã. Asprimea şi duritatea cu care spune cã ‘se sugereazã în mod confuz’, promptitudinea aceea a asprimii şi brutalitãţii, exersate, ştiute. Prea le are la îndemânã.
Iar citit necomplice, are lapalisade, inexactitãţi, lucruri discutabile, etc.. Stângãcii—Missa şi extazul. Prea adesea, ingeniozitate cãznitã, şi cu ifose, în lipsa originalitãţii—remarci trase de pãr—sau neconvingãtoare.
Trãirea nelãmuritã şi difuzã, imprecisã.
‘Porcii lui Circe’, romanul din Tenerife—citit pânã la pag. 322.
Eseuri 